footy si isteria generala

Vrand nevrand am intrat si noi in isteria asta generala a footballului australian. Asta pentru ca domnul tata neavand de lucru i-a sucit mintile domnului Liviu cu footy-ul asta cumparandu-i pana acum vreo 4 mingi si luandu-l pe stadion la vreo 2 meciuri. Drept urmare Liviu nu mai vrea sa auda de niciun alt sport ba mai rau, din ziua in care s-a nascut Victor, Liviu a renuntat si la tenis pentru ca el vrea footy domn'e si nimic altceva. Si cum sportul e ca o religie in tara asta, slava Domnului ai de unde alege, se pot face o multime de sporturi. Am incercat sa il conving sa faca netball (basket) la scoala, unde sunt cativa copii inscrisi si se antrneaza in anumite zile. Am incercat sa il conving sa cautam un club de soccer (football european), dar nu vrea ca e boring. Am incercat sa il conving sa faca karate sau judo. Nu si pace. Taicasu i-a promis ca il va inscrie la footy in primavara- vara si om vedea ce va fi. Mie nu prea imi surade ideea, caci cum am mai povestit, am impresia ca jucatorii astia de footy mai mult se caftesc pe teren decat sa joace. De fapt nu e o impresie ci o certitudine. E prea multa violenta. S-a intamplat chiar ca in timpul unei incaierari de altfel inevitabile din timpul unui meci de footy la juniori, sa sara si parintii acestora pe teren la bataie si uite asa a iesit o incaierare generala. Ca sa nu mai zic ca am vazut niste pusti de 5-7 ani antrenandu-se pe o vreme cam urata, cu ploaie, vant si 8 grade celsius, in short si maneca scurta. Cum sa il las eu pe cocolositul mamei sa mi se imbolnaveasca in conditiile astea ? Macar daca vrea sa incerce, sa faca vara cand e mai cald.
Ei si uite asa deocamdata nu mai facem niciun sport ci suntem doar spectatori de footy asa cum ii sade bine australianului. Deci astia nu glumesc, sunt atat de isterizati cu footy- ul lor incat cand incepe sezonul, ii vezi puhoaie cum umplu mai intai trenurile si apoi stadionul, cum vin cu purcel si catel, cu bunici si cu copii si bebelusi in marsupii indiferent de vreme, ca sa isi sustina echipa.
Vineri seara a fost un mare show dedicat marii finale de sambata. Au defilat pe strazi sustinatorii celor doua echipe, imbracati (nu va speriati, nu e Victor al nostru) in culorile echipelor, multi si-au impodobit casele sau firmele sau localurile in culorile echipelor favorite. A aparut pana si inghetata in culorile alb- albastru ale echipei Geelong. Unii isi vopsisera gardul in alb negru si rosu, culorile St. Kildei.
Noi tot ce am facut a fost sa urmarim spectacolul de la televizor, la fel si meciul de a doua zi pe o vreme de sa nu dai nici un caine afara din casa, cu rafale puternice de vant, ploaie, grindina.
Finala cea marae a fost sambata intre Geelong Cats echipa favorita a lui Liviu si St. Kilda. Cei de la St Kilda nu au castigat pana acum vreo cupa in ultimii muulti ani spre deosebire de Geelong. Asa ca parca era si pacat sa nu castige si St Kilda de data asta, ca au ajuns in finala. Dar spre bucuria lui Liviu a castigat tot Geelong .
A doua zi dupa finala, adica ieri, duminica, am plecat sa colindam printr-un shopping center caci cu vremea asta ploioasa de o saptamana nu prea poti sa faci nimic asa ca shoppingul ce ne mai scoate din starea de letargie.
Intr-un magazin AFL (Australian Football League) am gasit deja o multime de obiecte inscriptionate cu

Deci astia aveau deja matritele pregatite pentru ambele varianate si cum s-a fluierat sfarsitul meciului s-au apucat oamenii de printat, cani, pixuri, tricouri sepci, ciorapi si alte alea astfel incat a doua zi gaseai in magazine la vanzare obiectele respective cu marea castigatoarea a finalei, Geelong Cats. Si uite asa mai scoseram un purcoi de bani din buzunar sa ii cumparam copilului tricou cu Geelong, copil care cine stie daca peste cateva luni va mai fi fanul inflacarat al aceleiasi echipe sau nu.