plimbari, plimbari, plimbari...

Azi am fost la ginecolog, caci uite cum au trecut 8 luni de la nastere rapid rapid de tot si era cam timpul unui control de rutina. Problema cea mare era ce fac cu Victor care a inceput sa semene cu fratesau la aceeasi varsta. E suficient sa apara cineva in fata lui, oricine altcineva in afara de Liviu, mama si tata, mai mult sau mai putin cunoscut, si incepe sa urle ca din gura de sarpe, atat de strident incat iti tiuie urechile. Pai in conditiile astea, cum sa il iau eu in cabinet bazandu-ma pe contributia asistentei care sa il tina de vorba pentru cateva minute... Nu nici vorba de asa ceva. Am apelat asadar la Ruxandra, matusa, care sa il plimbe un pic cu carutul prin zona, bineinteles intors cu spatele la ea si cu fata la strada. Din pacate Ruxandra a trebuit sa plece la Brisbane, dar din fericire s-a oferit Mihai sa mearga cu noi si sa il plimbe cat timp eram io in cabinet. Buuun, pana aici toate bune si frumoase. Acum, cabinetul doctorului se afla la o statie de tren, usor de ajuns teoretic, de la noi de acasa. Cateva minute pe jos pana la statie apoi inca 3 minute cu trenul si alte 3 minute pe jos si gata suntem la doctor. Ei bine nu si de data asta, caci statia de tren a fost modificata. In doar cateva luni au desfiintat vechea statie, de aici de la noi, au facut sapaturi si construit o noua statie subterana ca sa se fluidizeze circulatia masinilor pe o mare artera, si sa se desfiinteze bariele la intersectia soselei cu trenul, adica mai bine zis sa nu se mai intersecteze soseaua cu trenul. Ne-am bucurat sa vedem cat de repede s-au miscat cu constructia insa nu au gandit proiectul prea bine. Lipseste rampa pentru carucioare dar exista lifturi care nu functioneaza inca. Nu stiu de ce nu au proiectat din start rampe caci ar fi fost mult mai usor pt cei cu carucioare, in plus sunt destule statii cu rampe. Asa ca pentru cei cu carucioare s-au pus la dispozitie maxi taxi gratuite care te duc la urmatoarea statie catre city si de acolo o iei cu trenul in ce directie vrei. Deci practic, eu trebuia sa merg la statia de tren, sa iau maxi taxi in directia inversa decat aveam nevoie catre cealalta statie de tren, sa iau trenul si sa merg doua statii pana unde aveam nevoie. Am ales insa sa iau un autobuz care avea statia mai apropiata, dar care venea destul de rar. Noroc ca se incadra in intervalul orar de care aveam eu nevoie. Cand a venit autobuzul, surpiza, nu era din cel cu platforma pentru carucioare, ci cu scari insa soferul imediat a coborat sa ma ajute sa urc carutul. La fel si la coborare. In sfarsit ajung la statia de tren unde intru in vorba cu un nene si tot boscorodeam planul astora de constructie a statiei fara rampe iar el cica dupa el ar fi mai safe cu lifturi asa cum e proiectata statia, caci cu rampe se mai aglomereaza si vin carucioarele peste oameni, o mai iau la vale accidental si cine stie ce se mai intampla, asa cu liftul e cel mai safe. In fine, ce sa te mai pui cu ei. Iau trenul, trect prin minunata noastra statie, cobor apoi la urmatoarea si ma intalnesc cu Mihai si ne infiintam la clinica. Stam un pic in sala de asteptare, ma mai joc cu Victor apoi cand vine momentul sa intru in cabinet il pun pe Victor in carut, ne ridicam si eu si Mihai, si incepem sa impingem carutul din spatele lui Victor care acoperit fiind cu chestia aia de soare, nu vede cine il impinge asa ca ei ies, iar eu raman.
Dupa juma de ora ii gasesc afara plimbandu-se fara probleme, Victor nu a realizat cine il plimba dar s-a pus pe plans cand m-a vazut. O iau apoi spre tren hotarata de data asta sa apelez la maxi taxiul acela ca autobuzul cine stie cand venea si la caldura de afara , 32 de grade, nu era prea placut. Cobor iar la statia de dupa statia mea, gasesc maxi taxiul liber, si soferul indian ma invita sa ma asez pe o platforma mobila cu tot cu carut. io credeam ca de acolo trebuie sa ma chinui sa ridic singura carutul sa il strecor in duba, pe la intrarea din spatele masinii, insa omul avea o telecomanda cu care ma ridica cu tot cu platforma si carut si in sfarsit iata-ne in masina. Apoi ma intreaba unde locuiesc si ii spun ca la un km de statia cu pricina si omul se ofera sa ma duca acasa, pe gratis bineinteles, caci e prea cald sa stai cu un bebelus pe drum. Asa ca una peste alta cu toate plimbarile noastre, a iesit totul bine.