sunt io exagerata, dusa cu pluta, sau...?!

Nici nu stiu cu ce sa incep. Hai sa incep cu programul de masa al lui Liviu. Dimineata inainte de scoala, mananca acasa micul dejun (cereale cu lapte sau oua sau croissant cu miere sau o combinatie intre). Apoi, fiindca ajunge acasa abia la ora 4, ar trebui sa manance ceva consistent pentru masa de pranz (sau sunt io exagerata ca gandesc asa?). La scoala are cutie pt lunch cica, e lunch ca se mananca la pranz dar dpdv al meu, numai lunch nu e ala, poate gustare. Fiindca preferintele domnului in materie de "lunch" sunt foarte restranse, mancarea lui Liviu consta in nelipsitul sandwich cu sunca si sau cascaval, sau pate sau feta sau somon afumat f. rar caci nu prea ii place si o banana. F rar i-am mai pus in loc de sandwich salata orientala sau i-am facut comanda pt. cantina - junk food - pizza sau hamburger. Evident ca nu suporta in sandwichuri salate, rosii, castraveti etc. Asadar avem o alimentatie f. "sanatoasa". Nu mai spun ca niciodata, dar absolut niciodata nu a mancat toata mancarea din cutie. Ori venea cu banana inapoi, ori cu sandwichul mancat pe jumate sau doar 2 guri. Acestea fiind zise, orice om normal se gandeste sa ii dea copilului cand ajunge acasa mancare mai consistenta, adica the real lunch chiar daca e la ora 4, compus din unul sau 2 feluri de mancare si fruct, desert, ma rog...
Si acum incepe povestea cu obiceiul de pe aici ca parintii sa ii ia acasa la joaca pe prietenii copiilor. Omul te intreaba "il lasi pe Liviu dupa scoala acasa la xulescu? Poti veni sa il iei la 5.30-6 pm." Si il ia direct de la scoala. Si il las, normal ca il las, caci asa socializeaza, isi umple timpul, mai ales pe vreme de iarna cu ploi si vant. Asta se intampla o data la cateva saptamani si apoi intoarcem si noi invitatia si il chemam pe copil la noi. Acum , io cand i-am invitat pe primii copii acasa, stiind ca Liviu trebuie sa manance, le-am pus si la copii sa manance evident dupa ce ii intrebasem pe parinti in prealabil daca au copiii alergii alimentare. Insa prima vizita pe care a avut-o Liviu la un prieten m-a pus pe ganduri. Ma poate nu e bine ce fac, sau... Vine el de la Mitchell si il intreb daca a mancat ceva acolo, macar un sandwich...Cica a primit doar ceva dulce. Ok, la urmatorul copil, au primit popcorn. La urmatorul un ou de ciocolata. Ok zic, eu gresesc, tre sa ma adaptez la viata down under si data viitoare fac si eu la fel cand mai vine cate un prieten de-al lui Liviu. Nu de zgarcenie sau de lene, Doamne fereste, dar cine stie, poate pe unii parinti i-o deranja mai ales ca nu sunt obisnuiti cu stilul meu. Ca sa nu mai zic ca unul dintre copii, de 2 ori a venit la noi si nu a vrut sa se atinga nici macar de dulciuri sau pateuri. Pateurile cred ca sunt tratatia perfecta, fiind cu branza mai potolesc din foame pt. inca 2 ore. Le cumpar congelate si le bag la cuptor si sunt gata imediat. Boon, dar sa revin. Acum vreo 2 saptamani tocmai fusese invitat de mamica unui copil tot asa la joaca, direct de la scoala. Initial ii dadusem voie dar a intervenit ceva si m-am dus dupa el la scoala explicandu-i femeii ca o lasam pe alta data. Ea a propus joia viitoare dar nu a mai pomenit nimic timp de o saptamana. Liviu nerabdator, in joia respectiva, eu ii explic ca nu e cazul sa isi faca planuri ca poate femeia a uitat. Tocmai ne intalnim cu ea si ne zice ca da, a uitat dar se duce sa cumpere o masa si vine apoi sa il ia de acasa. I-am zis ca nu e problema, o putem lasa pe alta data insa ea a insistat. OOOk, in gandul meu zic bine macar ca am timp sa ii dau sa manance. Dar nu a mai venit, a sunat apoi, si-a cerut scuze l-a cerut pe Liviu la tel sa il linisteasca promitandu-i ca il ia luni si poate sa ramana la cina si il va aduce la 7 acasa. Io reusesc sa fac in timpul asta printre picaturi, niste biscuiti, ca deh vine copilul de la cina si sa am desert sa ii dau, de parca nu aveam casa plina de dulcirui, dar in fine. Vine dumnealui la ora 7.15 cu o punga in care avea 2 briose de ciocolata, mai bine zis una si ramasite din a doua. Zic bun, ce ai mancat la Jayden? Ca sa stiu cam cat si ce sa ii dau sa mai manance. Cica "pai suuuuc si asta de ciocolata". Zic bine bine, dar la cina ce ai mancat? Pai am mancat briosa asta si am baut suc. Mama dar poti sa imi pui niste suc ca mi-e sete?" Inutil sa mai povestesc ca mi s-a urcat sangele la cap. Io acu inteleg ca sunt cu neuronul varzuit sau tare de urechi, dar Liviu a auzit exact ca si mine ca va ramane la cina. Ce ai avut Liviule la cina? Pai briosa de ciocolata si suc. Cuuum maah? Pai ei asa mananca. Cum frate asa mananca, doar copilu ala a venit de la scoala dupa un pranz vai de mama lui, ca nu cred io ca exista copil care sa aiba un pranz satios la scoal, si cum parintii copiilor nu le ofera decat un dulce intre pranz si cina, presupunem ca cina e la ei mai consistenta spre deosebire de noi care avem pranzul la ora 4 si cina mai usoara pe la 7.30 pm. Deci daca copilul ala a mancat trei lulele la micul dejun, trei lulele la pranz, nu pot sa cred ca si la cina tot trei lulele mananca. Si nu va inchipuiti ca e vreo slabatura, sau ca australienii sunt slabaturi, ba din contra sunt o gramada de obezi printre ei, nu stiu daca nu cumva mai multi ca la americani. Poate tot datorita stilului asta "no worries" de a manca ajungand la junk food si dulciuri exagerat de mult. Asa ca daca sunt io dusa cu pluta sau nu... ramane de vazut.