semne ... si Liviu cu fitze

Dimineata ma trezesc ca am pierdut dopul gelations, sau ma rog, o parte din el, apoi stiind ca poate dura chiar o saptamana pana la travaliu, nu m-am stresat prea tare. Am inceput sa simt niste contractii ffff slaaabe si la intervale fff lungi dar am zis ca nu-i bai. Ba chiar mi-am stors toata ziua creierii cum fac sa ajung cu Liviu la tenis, dupa scoala. E ceva de mers pe jos apoi trenul o statie si apoi iar 5 minute pe jos. Si mi-am batut capul cu asta toata ziua. Masina e la Adi ca in caz de ceva sa poata ajunge rapid acasa sa ma duca la spital.
Si cand il iau pe domnu Liviu de la scoala incepe sa imi faca figuri ba ca il doare in burta ba ca ii curg ochii, ba nasul, ca il doare la ochi ca s-a lovit ca nu stiu ce a facut, de unde am tras concluzia ca nu are chef sa mearga la tenis si m-au apucat nervii. Pana acum i-a placut, se descurca foarte bine si nu l-am vazut sa zica ca nu vrea sa mai mearga. L-a apucat azi frate, cu plansete, cu circ, ca el vrea sa faca footy, care footy e un sport f agresiv, e fotbal australian unde jucatorii mai mult se altoiesc decat sa joace.
Si uite asa io stresata ca ma apuca contractiile pe drum, fimiu ca nu mai are chef de tenis, apoi cu chiu cu vai l-am convins si cand am ajuns la tenis a inceput ploaia, si au jucaqt pe ploaie ca astia nu prea se sinchisesc. Si uite asa cu ziua de azi, am venit apoi incet incet acasa, contractiile au devenit mai dese dar nu f dureroase, trebuie acum sa ma cronometrez si sa vad ce se intampla mai incolo, bine ca am ajuns acasa, l-am sunat si pe Adi sa plece mai devreme de la munca pentru ca nu se stie ce va fi.