La multi ani minunii noastre Liviu!

Astazi, mai mult decat in anii precedenti, urmaream pas cu pas derularea timpului aducandu-mi aminte de detaliile venirii pe lume a primei noastre minuni, ca deh, cea de a doua poate aparea din clipa in clipa.
Am fost un pic stresata si obosita cu toate pregatirile, insa a iesit totul bine, sau ma rog, se putea si mai bine, dar despre asta o sa povestesc imediat.
Liviu era deja de o luna in alerta ca vine ziua lui si va fi sarbatorit la scara larga, pentru prima data. A impartit invitatii de acum vreo 3 saptamani, copiilor de la scoala, ca sa nu mai zic ca i-a si anuntat de vreo luna ca va veni ziua lui si va fi sarbatorita la playhouse. Pe masura ce se apropia evenimentul devenea tot mai nerabdator si mai entuziasmat, iar io tot mai tematoare ca nu cumva fratiorul sa se trezeasca ca vrea el sa fie cadoul pentru big brother.
Am rezervat la playhouse pentru duminica la ora 12.30 pana la ora 14.30 ca mai mult nu se putea, au fost invitati vreo 12 colegi de scoala si rudele si prietenii. Io mamica grijulie si atenta la alimentatia copilului, am ales dintre doua tipuri de junk food si un tip de meniu sanatos, evident meniul sanatos care consta in sandwichuri cat de cat mai sanatoase cu sunca, cascaval, legume, si platou de fructe. Ei bine proasta alegere am facut, nu stiu daca s-au atins 3 copii de macar un sandwich de pe platoul ala, in schimb au baut suc la greu si au mancat ceva fructe. Daca pe platou ar fi fost carnati, cremwursti, pizze, hamburgeri si alte minuni, cu siguranta ar fi avut mai mult succes. Asa ca bagat la cap, data viitoare comandam pizza. Distractia pentru pitici a fost mare, e adevarat, chiar daca eu am fost dezamagita ca nu au mancat. In schimb au alergat prin labirinturile alea de saltele, tobogane, bile, mingi, jocuri cu masini si masinute pe care le conduceau haotic printre picioarele parintilor care supravegheau pe acolo. La un moment dat, cand toti plecasera sa bantuie, vine o fetita dragalasa, cu o farfurioara in mana, se aseaza la masa, isi ia vreo 2 sandwichuri si incepe sa haleasca cu pofta. Zic, na, uite si un copil care mananca, mare minune mare, numai ca fetita nu era din grupul nostru, ba mai rau, nimeni nu o cauta iar ea statea linistita la masa si manca cu pofta. Intrebata unde ii sunt parintii, a raspuns ceva de genul ca tata e plecat nu stiu unde, iar mama la cumparaturi. Apoi a zis ca ea nu a venit la vreo aniversare din salile vecine, caci uitai sa spun, erau mai multe sali, mai multe aniversari in acelasi timp. Si stateam noi si ne gandeam ce sa facem cu fetita ratacita. Deocamdata am lasat-o sa manance, desi pe de alta parte mi-era teama sa nu fie alergica la ceea ce manca caci aici e nebunie mare cu alergiile astea. Adica trebuie intrebati parintii daca exista vreo alergie de care sufera copilul ca sa nu ii oferi ceva ce ii face rau. In fine, pana la urma fetita tocmai povestea ca a venit la petrecerea lui X, si a aparut mama ei si s-a rezolvat problema.
Liviu si invitatii sai, dupa ce au fost pictati pe fatza, care dupa cum a vrut sau nu, au primit tortul pe care Liviu l-a dorit sa fie cu Ben 10, personaj de desene animate. Nu stiu de unde pana unde, macar anul asta a lasat-o mai moale cu masinile, adica si-a dorit tot soiul de personaje sau jocuri gen : Ben10, Spiderman, X-man, Batman, Ironman, si altii din categoria asta. Si a fost si norocos, caci a fost intrebat de copii la scoala ce isi doreste si a primit cadouri diferite. Dupa playhouse, petrecerea a continuat acasa, cu rudele si o prietena, si al treilea tort, caci primul a fost facut acum o saptamana cand am sarbatorit cu niste prieteni si viitorii nasi ai lui Victor, al doilea a fost cel de la playhouse si al treilea cel de acasa. Asa ca ziua s-a incheiat cu un Liviu epuizat, dar si surescitat si fericit de asa o zi plina din toate punctele de vedere. Doar o data face baiatul 7 ani.

Edit 26 mai
Unul dintre cele mai tari cadouri, este de la prietena noastra Camelia, o doamna foarte draguta, care il indrageste mult pe Liviu si i-a luat un soi de robot, Ironman confectionat dintr-un material subtire care se infige intr-o pompa, se pompeaza si se lanseaza in aer. A iesit azi cu un prieten si in final au reusit sa il lanseze in copacul din fata casei, noroc ca tocmai venea vecinul care avea un bat lung de metal pe acoperis si i-a ajutat pe baieti sa-l recupereze pe Ironman. Ne-am mutat apoi in parc in camp deschis si acolo l-au lansat la cer pana s-au plictisit. Nu mai zic ca initial Ironman a fost lansat in tavan, in casa, dar la cat de fragile sunt casele astea, m-am temut sa nu ma trezesc ca trece prin tavan si apoi sa vezi cheltuieli de refacut tavanul.