Cum am iesit din casa am zarit camionul vecinului (taietor de lemne, de meserie) plin cu lemne si un afis "free fire wood" asa ca mi-a venit ideea sa imi iau si aparatul de pozat cu mine sa pozez camionul si apoi ce om vedea.
In capatul strazii, candva, erau 3 case parasite, doua au fost vandute si a mai ramas una. Cutia de scrisori se mai zareste inca, dintre tufele de lavanda. Vecina Mira are grija sa o goleasca din cand in cand direct in tomberonul de reciclabile.
si daca ne mai indoiam cumva ca tomna a sosit, iata si dovada
Am admirat si muscatele vecinilor
Ne-am intalnit apoi cu vecinul Frank, care ca de obicei nu avea stare in casa si trebuia sa faca el ceva pe la poarta, matura si astepta postasul. De obicei nu il baga in seama pe Victor, iar Victor de fiecare data cand trecem pe acolo recunoaste casa si ne-o arata iar eu ii spun mereu ca acolo locuiesc Mira si Frank. De data asta s-a gandit Frank sa il intrebe de vorba si s-a pus baiatul nostru pe plans.
Am plecat mai departe, am ajuns la Liviu la scoala, si Victor dezorientat nu intelegea de ce nu intru in scoala sa il iau pe Liviu, dar abia incepuse Liviu orele.
Ne-am dus apoi in parc, trecand prin spatele unor cladiri pictate cu graffiti.
In sfarsit in parc, nu am mai avut nicio clipa de liniste pana nu m-am suit cu el in leagan, caci riposta pe limba lui si imi tot arata leaganul. O placere sa ne dam amandoi in leagan si sa respiram aerul cu miros de brad si eucalipt. Stiu, stiu, am io un fix cu asta, ador parfumul asta, simt cum ma umple de energie. Evident ca pe Victor nu l-a umplut de energie, ci din contra l-a adormit profund.
un papagal printre frunzele de eucalipt
Ma gandeam acum la planul meu cu dormitul odata cu bb, dar nu mai aveam sanse, daca ajunsi acasa il luam din carut sa il mut in pat se trezea, daca il bagam in casa era imbracat mai grosut, caci la plecare dimineata, era inca rece, si in casa s-ar fi incalzit, asa ca, am facut ca de obicei, l-am lasat in carut afara si m-am apucat sa trebaluiesc. Primul lucru care mi-a venit in minte a fost sa sterg si eu un pic geamurile de la bucatarie (macar alea, macar pe dinafara) caci se vedeau pline de praf si cum stau mereu cu nasul in ele cand spal vasele, ma cam calca pe nervi asa ca am zis ca acum e momentul. Am inceput prin a turna mai multa apa pe tocuri si pe geamuri caci erau cam imbacsite de praf, cine sa mai aiba timp de ele. Si cum stergeam eu cu sarg acolo, au inceput sa iasa de prin tot soiul de ascunzisuri neinchipuite, tot soiul de creaturi, insecte, viermisori si un huntsman. Primul gand a fost sa fug dupa aparat sa il pozez. Insa dumnealui, cu o viteza uimitoare s-a strecurat printre toc si geamul inchis direct in casa. Deja devenise serioasa treaba. Imi imaginam cum stateam noi in casa cu marele stres al huntsmanului bagat cine stie pe unde, incapabili sa il gasim. L-am zarit pe tocul geamului dar se misca foarte rapid, nici vorba de prins. Eu cica pregatisem un borcan cu capac dar asta era valabil pe o suprafata intinsa nu pe tocul ala ingust de unde putea sa cada pe mine si sa ma oripileze. Bietul huntsman, nici macar nu face rau, e doar scarbos si paros. Incerca si el sa gaseasca o cale de scapare, eu incercam sa fac un plan ca sa il prind si apoi sa il eliberez afara, dar gandul ca se va strecura rapid cine stie pe unde si nu il voi mai vedea m-a facut sa renunt la orice plan de salvare asa ca...l-am killerit...Asta e, mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.
Posts
No comments:
Post a Comment