minivacanta in New South Wales

Vara e aproape, si ne ameninta cu canicula ei, in plus vin si sarbatorile de Craciun si An Nou, si deja preturile vor creste curand la cazarile in zonele turistice. Asa ca ne gandiram noi ca ar fi mult mai bine sa prindem acum cateva zile libere sa vizitam niste zone frumoase. Si am gasit Merimbula NSW. Am facut noi vreo 7 ore pe drum, dar un traseu frumos, lejer, poate chiar prea lejer si plictistor vorba lui Adi. Am facut doua opriri, mai intai intr-o mica localitate sa luam cate ceva de mancare, apoi la un popas, foarte frumos amenajat cu de toate, apa, masa si bancute, loc de joaca. Apoi drumul a continuat printr-o zona de munte, cu paduri, asemanatoare celei de la Vidraru, unde am fost anul trecut. Am ajuns pe la ora 17. Era cald dar vantul foarte puternic. Ne-am cazat intr-un unit care m-a impresionat prin faptul ca era utilat cu tot ce trebuie, ba chiar mai mult. Adica nu ma asteptam sa gasesc masina de spalat rufe, cuptor cu microunde, fier de calcat si masa de calcat, prajitor de paine, fierbator si tot soiul de obiecte necesare in bucatarie incepand de la desfacator de conserve pana la tigai, oale si alte minuni. Oricum e mai mult de cat am fi avut noi nevoie, avand in vedere ca nu e doar o camera ci 3, adica sufragerie cu doua dormitoare, unul dintre dormitoare avand paturi pentru 3 copiii, unul simplu si unul supraetajat.
In fine, nu stiu cum e in Romania cand te cazezi la mare intr-o vila sau apartament de lux dar asta, in care stam noi, la un pret rezonabil, mi se pare chiar de lux. Iar afara in curte alte facilitati fiind locul de parcat, gratar de barbeque, piscina, loc de luat masa separat pentru fiecare unit in parte. Si cum aseara am incercat sa ne bucuram de prima plimbare pe plaja dar nu am reusit pentru ca vantul ala puternic ne lovea cu bice de nisip peste picioare, si vorba lui Liviu "ma doare nisipul, nu imi place ca e ca un vaccin", ne-am intors acasa si ne-am petrecut seara in casa. Adi in schimb a iesit sa mai faca niste poze prin imprejurimi. Insa a doua zi dimineata in timp ce Adi dormea, dupa o ploicica scurta, am plecat si noi din nou pe plaja. Era cald, f cald, dar umezeala, si se vedea un soi de ceatza deasupra apei. Am ajuns la lacul Merimbula unde am vazut pelicanii care veneau infometati crezand ca avem ceva delicatese pentru ei. Apoi aleea de langa lac ducea la plaja unde erau valuri puternice dar nu mai era vantul de aseara. Era chiar placut, in ciuda umezelii. Simteam in gura gust sarat, cred ca din cauza vaporilor sarati din aer. Ne-am plimbat, Liviu a facut tunele in nisip, iar eu mi-am facut damblaua culegand scoici si melcisori mici si rozalii cu niste modele superbe.
Mai tarziu ne-am intors acasa unde l-am trezit in sfarsit pe Adi si dupa o alta ploaie scurta am plecat din nou spre o alta plaja situata un pic mai departe. Era destul de inorat, dar inca suficient de cald ca sa ne balacim cu picioarele in apa. Intr-o parte se zbatea oceanul cu niste valuri imense, la baza unui deal de pe care in parcari, erau oameni, care culmea, stateau in masini si urmareau surferii din valurile oceanului. In fatza se intindeau niste dealuri cu paduri in timp ce in stanga oceanului se intindea un fel de lac cu apa deloc adanca si cu nisip galben dar pe alocuri negricios si mirosind ca cel de la Techirghiol. Ei si cand vazu Liviu al meu apa aia de ii ajungea pana la glezene si o putea trece mergand, stiind ca aveam surful in masina, nu a mai fost chip sa il tinem fara a se balaci cu surful. Desi batea vantul, si norii se adunasera ba mai si ploua marunt si se oprea din cand in cand ca sa lase loc din nou sorelui doar pentru cateva secunde, am luat si noi exemplu de la australieni si am stat sa se balaceasca copilu in lacul ala cu apa calduta. Apoi a cam inghetat ce-i drept, asa ca ne-am grabit sa ajungem acasa si sa ne schimbam pentru ca apoi sa iesim sa mancam ceva. Iar ploaie, iar se opreste, cautam sa mancam ceva mai special dar pan la urma tot la fish'n chips am ramas si am comandat un meniu de familie nestiind cantitatile industriale de cartofi prajiti ce ne vor fi servite. Ca sa nu mai zic, ca Adi, haplea, s-a gandit el ca nu o sa ne ajunga cartofii si a cerut o portie in plus si sa te tii frate cand au venit aia cu mancarea, de nu mai aveam loc pe masa. Asa ca, am mancat noi ce am mancat, dar in final am impachetat tona de cartofi care a ramas si am plecat. In momentul cand am iesit afara, o ploaie torentiala se urni, de ne taie toate sansele de a mai face plimbari prin zona. Pana s-a oprit ploaia, pana am mai cumparat una alta dintr-un supermarket, se facuse deja tarziu si toti isi inchisesera magazinasele asa ca nici macar nu mai aveam pe unde colinda si am plecat spre casa. Trecand pe langa lacul unde am vazut pelicanii, ne-am adus aminte de tona de cartofi prajiti din portbagaj si ne-am gandit noi sa facem "o fapta buna" si sa le dam si la pelicanii aia ceva sa haleasca. Am coborat pe nisip si am inceput sa le aruncam cativa cartofi sa ii fi vazut cum veneau impreuna cu un stol de pescarusi si se bateau acolo unii cu altii. Nu am indraznit sa le dam prea mult, ca ne trezeam naibii cu vreo amenda asa ca doar le-am deschis apetitul cu cateva gramajoare de cartofi aruncate si am zbughit-o de acolo. Si uite asa in jur de 6 seara ne-am bagat iar la leneveala, in timp ce afara continua sa ploua, sa fie innorat si sa bata vantul. Sa speram ca maine va fi mai frumosa vremea.

Edit:
Dar cum nimic nu e perfect, uitai sa amintesc de mustele nesuferite care nu te lasa frate, iti intra in ochi, in nas, in gura si te bazaie in jurul fetzei de te zapacesc, ba la un moment dat am numarat pe spatele lui Adi, pe tricou, vreo 40 de muste.

Si ca sa nu ne plangem de prea mult bine, aseara i s-a facut lui Liviu rau, cred ca de la combinatia cartofi prajiti, peste, ciocolata calda si mai tarziu baton de cereale cu cacao. Si a vomitat tot... Apoi noroc ca a adormit si dimineata dupa ce a mai zacut un pic si-a revenit.